Avem si noi castele frumoase – Peles, Pelisor.

Past warm-ups — By Bogdan on April 21, 2010 at 11:28 am


Am fost si le Peles. Si Pelisor, ca tot eram in zona.

Ne-am strans in gara Brasov, de unde am luat trenul. Cu o intarziere de vreo jumate de ora cred.

Pe tren am avut parte de muzicanti (o sa revin cu filmuletul:P), putin misto de niste gagici, si bere:D

Ajunsi in Sinaia, ne-am plimbat putin sa ii asteptam pe cei care veneau cu masina. Am dat o tura printr-un parc frumos, cu o fantana mare arteziana si ne-am bucurat de soarele care ne incalzea. Apoi am plecat in cautarea unui fast-food, pentru ca unii dintre noi (mai ales eu) erau infometati.

Bun, intr-un final ne-am adunat toata gasca, si am luat-o la pas spre castel. Prima oprire: Manastirea Sinaia, unde am facut catva pozici, am aprins cate o lumanare, am spus o rugaciune, si apoi am plecat mai departe.

Drumul spre castel este presarat cu tarabe si vanzatori ambulanti. Daca nu ar vinde toate porcariile, mai ca s-ar asemana cu targurile de altdata.

Castelul isi face aparitia pe un deal, deasupra unei pajisti verzi, presarata cu tufisuri rosii, si floricele albe. Isi inalta semet turnul spre cerul albastru. Este de o frumusete exceptionala. Oamenii misuna spre si dinspre el, pe alea pavata cu piatra cubica. Ajugem la intersectia drumurilor care duc, unul spre Peles, unul spre Pelisor. Decidem sa mergem la Peles. Pasim usor pe terasa din fata castelului, ornata cu sculpturi. In jur padurea inmugurita vuieste sub adierea racoroasa a vantului.

Intram in castel. Ne punem in picioare niste papuci antici, aproape de cand castelul ( :P ). In holul de receptie, ma cuprinde o stare ciudata. Arhitectura camerei este uimitoare. Se inalta pe 3 niveluri. Inainte a fost o curte interioara acolo. Ghidul ne povesteste istoria castelului. Eu casc gura la sculpturile in lemn care impodobesc incaperea.

Purcedem in camera armelor, unde gasim o colectie impresionanta. Arme turcesti, chinezesti, indiene. Ma gandesc cum oamenii aia foloseau astfel de arme pentru a cucerii alte popoare. Piesa de rezistenta a colectiei, o armura completa pentru cal si cavaler. 120kg de otel.

Vedem Biblioteca, care in trecut numara 10000 de volume. Acum doar vreo 700 se mai gasesc la castel, restul au fost mutate. In biblioteca exista si o usa secreta, care duce direct in apartamentul regelui.

Vizitam pe rand diferite camere, fiecare ornate in stiluri diferite. Dar fiecare din ele au niste vitralii foarte frumoase.

Cel mai mult ma impresionat dormitorul regal. Desi patul era cam mic. Chiar am intrebat ghidul daca oamenii pe vremea aia erau mai scunzi, asa, ca mine. Oamenii aia chiar traiau in luxul acela exorbitant, incarcat. Aveau camera pentru receptie, una pentru ceai, una pentru studii, una pentru mic dejun, una pentru pranz. Fiecare camera, din cele 160 ale castelului, avea o destinatie precisa.

Castelul Peles a fost prima cladire din Romania care a fost dotata cu incalzire centrala. Asta pe la 1900. Si lift. Si aspirator. Si apa curenta. Genial. Oamenii aia aveau acces acu 100+ de ani la mai multa tehnologie decat multi care ne sunt contemporani.

In Peles a avut loc prima proiectie a unui film romanesc. Intr-o frumoasa, oamenii vremii veneau sa asculte concerte, sau sa vada un film. O orga cu 1000+ de tuburi le gadila urechea.

La etajul 2, se gasesc cateva apartamente, in care au locuit cateva personaje faimoase din cultura noastra: Vasile Alecsandri si George Enescu.

Turul “complet” a durat aproximativ o ora jumatate. Timp prea putin pentru a ramane cu ceva din toata vizita asta. Pentu ca Pelesul este prea incarcat. Impopotonat chiar. Un lux exagerat, de bun gust insa, incarca fiecare camera. Insa arhitectura este nemaipomenita. Imbinarea diferitelor curente se face intr-un mod placut.

In cotrast cu Pelesul, Pelisorul este un fel de conac. Simplu, amenajat cu mult bun gust. Camerele sunt degajate, cu mobilier care ar putea orna cu succes o camera si in ziua de azi. Adica nu sunt lucruri pompoase, care sa te duca cu gandul la vremurile alea, ci oarecum moderne.

Ma izbit foarte tare diferenta intre cele 2 edificii, care desi sunt apropiate, sunt undeva la 180 de grade unul de celalalt.

Cel mai mult, in Pelisor, mi-au placut portretele in creion ale familiei regale, si camera de aur. Pentru ea s-au folosit aproximativ 3kg de aur, pentru a putea acoperi cu foita de aur peretii si mobilierul incaperii.

Cuvintele nu pot expune ceea ce este acolo. Trebuie neaparat sa vezi cu ochii tai frumusetea locului.

Parerea meste ca trebuie neaparat sa vizitati aceste castele. Macar o data in viata. Pentru ca ele fac parte din istoria noastre, si sunt niste obiective turistice foarte frumoase. O sa fiti surprinsi placut de ele, va garantez.

Tags: , , , ,

Aboneaza-te prin: Urmareste-ne pe:

    3 Comments

  • Iulian says:

    Bade vezi ca ai uitat sa mentionezi un lucru important: tarifele de care nu scrie nicaieri.
    Turul extins nu include si mansarda. Pentru asta trebuie luat turul complet… care evident e mai scump.

    Oricum… pentru tariful de student s-a meritat cu varf si indesat vizita. Superbe … absolut fantastice ambele castele.

  • Bogdan says:

    Vin si tarifele, in episodul urmator:P

Leave a Reply

Trackbacks

Leave a Trackback